Observaţia ca metodă de cercetare. Observaţii cantitative şi observaţii calitative

 1.      Observaţia ştiinţifică. Deosebiri faţă de observaţia comună

• Accepţiunea antropologică: observaţia directă
• Sensul modern pozitivist: observaţia experimentală („de laborator”)
• Pregătirea şi desfăşurarea unei observaţii experimentale
• Munca de teren: în tradiţia antropologică; în tradiţia sociologică

2.      Când alegem să utilizăm observaţia calitativă pentru recoltarea datelor?
3.      Populaţia şi unităţile de observaţie / analiză
4.      Terenul cercetării, accesul în teren, identitatea observatorului

• Căi de acces formale
• Căi de acces informale
• Infiltrarea în grup

5.      Identitatea cercetătorilor: postura deschisă, închisă, flexibilă; controverse etice
6.      Eşantionarea calitativă

• Diferenţe specifice ale eşantionării calitative
• Cele mai utilizate forme / tehnici de eşantioanre calitativă
• Problema reprezentativităţii
• Cât de mare ar trebui să fie eşantionul?

7.      Instrumentarea observaţiei calitative

• Avem nevoie de o instrumentare a observaţiei calitative?
• Ce tipuri de instrumente utilizăm în observaţia calitativă?
• Ce conţine  un ghid de observaţie calitativă?

8.      Înregistrarea observaţiilor

• Este obligatoriu să înregistrăm observaţiile de teren?
• Pe ce suport  înregistrăm datele de teren?
• Fişele de observaţie
• Notele de teren
• Jurnalul de teren

9.      Postùrile observatorului.
10.  Observaţia neutră şi observaţia participativă şi dilemele pe care le ridică fiecare (validitate, etică)

• Observatorul exterior / neutru
• Observatorul ca participant
• Participantul ca observator
• Etic şi emic
• Postura flexibilă

Accesaţi textul pdf la : http://elisabetastanciulescu.ro/cursuri/metode-de-cercetare-calitativa/