Etica cercetării ştiinţifice : consimţământ informat, confidenţialitate, anonimat, raporturi de putere, reciprocitate

• Suport de curs - continuare (4).

Obiectivitatea (validitatea şi fiabilitate) cercetării calitative constituie obiect de controversă. Pentru unii cercetători postmoderni, aceste preocupări au trecut într-un plan secund, iar alţii se „eliberează” total de această grijă (dar consecinţele asupra caracterului ştiinţific al cunoaşterii nu mai pot fi controlate).

În schimb, caracterul etic al raporturilor dintre cercetător şi subiecţii asupra cărora se realizează cercetarea a devenit o temă de interes tot mai larg (fără ca aceasta să însemne că nu există controverse).

(...)

În societăţile dezvoltate, aceste raporturi sunt reglementate inclusiv juridic (un subiect îl poate acţiona în instanţă pe un cercetător pentru lipsa de etică). De exemplu, membrii unei echipe conduse de Leon Festinger s-au infiltrat într-o sectă religioasă care propovăduia sfârşitul lumii; după apariţia cărţii (Sfârşitul unei profeţii, 1956), membrii sectei i-au  dat în judecată pe cercetători pentru faptul de a-i fi supus unei observaţii fără să le ceară acordul).

Trei concepte de bază definesc conduita etică:

·         Protecţia subiecţilor, prin:

o   confidenţialitate: informaţiile „crude” furnizate de actorii sociali (ceea ce povestesc ei) sunt cunoscute doar de operatori şi membrii echipei de cercetare ; nu sunt făcute publice decît rezultatele obţinute în urma prelucrărilor ; uşor de realizat în cazul anchetelor prin chestionar, dar mai dificilă în cazul cercetărilor calitative; nu e necesară întotdeauna (dacă nu există nici un risc real pentru actorii sociali, ori dacă ei îşi asumă riscurile, după ce au fost informaţi corect);

o   anonimat : informaţiile „crude” pot fi dezvăluite (putem reproduce pasaje lungi din interviuri), dar numele actorilor sociali (persoane, institutii, organizaţii, colectivităţi) nu sunt dezvăluite; nimeni în afara de cercetători nu poate face cu certitudine legătura între o relatare şi un actor social; anonimizarea începe chiar din momentul înregistrării datelor (în fişele sau notele de observaţie, în transcrierea interviurilor) – numele actorilor sociali sunt şterse sau modificate; nu e nici posibil nici necesar întotdeauna.

Exigenţa protecţiei subiecţilor intră uneori în conflict cu alte norme (de exemplu, în SUA orice cetăţean are obligaţia să anunţe autorităţile dacă observă conduite prohibite: Laud Humphreys, care a observat actele sexuale între bărbaţi într-un număr de toalete publice din New York – Tearoom Trade: Impersonal Sex in Public Places, 1970 – , a preferat să facă închisoare decât să dezvăluie identităţile subiecţilor observaţi).

·         Consimţământul informat al subiectului sau al tutorelui legal: acesta trebuie să accepte să fie intervievat, observat etc., după ce i s-au furnizat toate detaliile cu privire la: instituţia care girează cercetarea; tema, scopul şi beneficiarul cercetării; ce se întâmplă cu înregistrările, în ce fel vor fi citate extrasele din interviuri etc.

Consimţământul informat face obiectul unor controverse, mai ales în ceea ce priveşte tehnica observaţiei şi tehnica interviului etnologic:

-          Cât de natural, autentic mai e comportamentul subiecţilor, atunci când ştiu că sunt observaţi? O soluţie este durata foarte mare a observaţiei, astfel încât observatorul să devină o prezenţă familiară, dar aceasta implică un cost foarte mare.

-          Dacă întotdeauna am avea nevoie de consimţământul subiecţilor, cercetarea unor comportamente deviante nu ar fi posibilă decât în cazuri extrem de rare.

-          Aceeaşi remarcă e valabilă pentru comportamentele în public (cum să ceri un consimţământ informat atunci când doreşti să observi relaţiile dintre oamenii prezenţi într-o cafenea?).

·         Reciprocitatea sau evitarea raportului de putere (cercetătorul nu trebuie să se plaseze în poziţie dominantă).

Procedee de asigurare a unei conduite etice:

• Conştientizarea poziţiei observatorului / operatorului / cercetătorului faţă de tema de cercetare şi de populaţia cercetată:
• Poziţie subiectivă şi poziţie partizană
• Exită riscuri de distorsiune datorate propriei poziţii? Care? Ce soluţii pot fi identificate?
• Solicitarea unui consimţământ informat; a se vedea ataşat, o ilustrare, un model pentru interviu (identificaţi structura!)
• Anonimizarea datelor în timpul transcrierii interviurilor; anonimizarea în timpul scrierii fişelor şi notelor de observaţie.
• Asigurarea confidenţialităţii datelor înregistrate (depozitarea în locuri sigure).
• Anonimizarea probelor empirice utilizate în rapoartele de anchetă

Notă: Toate competenţele cognitive formate în cadrul acestui capitol vor fi specificate şi aplicate în cadrul fiecărei tehnici. De aceea, ele trebuie învăţate foarte bine.

Exerciţii autonome:

Alegeţi câte o pagină din cel puţin două texte, un studiu publicat într-o revistă de sociologie / antropologie şi un articol de ziar despre un fapt / eveniment social.

·         Comparaţi-le, din punctul de vedere al caracterului lor ştiinţific.

·         Ce criterii aţi folosit pentru a recunoaşte caracterul ştiinţific?Enunţaţi-le în scris!

·         Căutaţi şi formulaţi clar modalităţi de întărire a caracterului ştiinţific al fiecăruia dintre cele două texte. Enunţaţi-le în scris!

La începutul cursului următor, solicitaţi-i cadrului didactic câteva minute pentru a prezenta rezultatele muncii voastre şi a primi un feedback.

Bibliografie de bază :

·         Bryman A. (2004) Social research methods, second edition, Oxford University Press, pp. 266-289

·         Culic, I. (2004) Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependenţă, Iaşi, Polirom, pp. 29-32 (ce sunt datele).

·         King G., Keohane R., Verba S. (2000), Fundamentele cercetării sociale, Iaşi, Polirom, pp. 17-25 (specificul gândirii ştiinţifice, cantitativ-calitativ), 35-40, 59-61 (ameliorarea calităţii datelor).

·         Silverman D. (2004) Interpretarea datelor calitative. Metode de analiză a comunicării, textului şi interacţiunii, trad.rom. Adela Toplean, Polirom, Iaşi, pp. 41-58, 177-210,  238-277, 280-307

Alte lucrări recomandate:

·         Chelcea, S. (2004) Metodologia cercetării sociologice. Metode cantitative şi calitative, Economica, Bucureşti, pp. 28-57 şi 68-94.

·         Cohen L., Manion L., Morrison K. (2003) Research Methods in Education, 5th edition, RoutledgeFalmer, pp. 49-73 (etică) şi 105-133 (validitate şi fiabilitate).

·         Denzin, N.K., Lincoln Y.S., eds. (1994) Handbook of Qualitative Research, Sage Publications, pp. 4-6, 62-67 (cantitativ-calitativ), 83-95 (etică), 485-500 (validitate).

·         King, R.F. (2005) Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele ştiinţelor sociale, Iaşi, Polirom, pp. 53-69 (obiectivitate, caracter relativ şi istoric al adevărului, validitate, plauzibilitate, explicaţii cvasi-cauzale).

·         Lessard-Hébert, Michelle, G. Goyette, G. Boutin (1990) Recherche qualitative: fondements et pratiques, Editions Agence d’ARC inc., Montreal, pp. 31-88 (obiectivitate, validitate, fiabilitate, calitativ-cantitativ).

·         Leininger, M. (1994) Evaluation Criteria and Critique of Qualitative Research Studies, în Janice M. Morse, Critical issues in Qualitative Research Methods, Sage Publications, pp. 95-115 (obiectivitate).

·         Mason, J. (1996) Qualitative Researching, Sage Publications, pp. 135-163 (validitate, fiabilitate, posibilitate de generalizare).

·         Miles, Matthew B., Hubermann M.A. (1994) Qualitative Data Analysis, Sage Publications, pp. 2-14 (specificul datelor calitative, caracteristici ale cercetătorului calitativ).

·         Mucchielli, A., coord. (2002) Dicţionar al metodelor calitative în ştiinţele umane şi sociale, trad. rom.  de Veronica Suciu, Polirom, Iaşi (ediţie originală 1996) – a se vedea conceptele specifice acestei teme.

·         Strauss, A., Corbin, J. (1998), Basics of Qualitative Research. Techniques and Procedures for Developing Grounded Theory, Second edition, Sage Publications, pp. 6-7 (atributele cercetătorului calitativ) şi 27-34 (cantitativ-calitativ).

·         Patton, M.Q. (2002) Qualitative Research & Evaluation Methods, 3th edition, Sage Publications, pp. 3-29 (specificul datelor calitative, calitativ-cantitativ, utilizările cercetării calitative) şi 91-107 (obiectivitate, constructivism, construcţionism).

·         Tutty, L.M, Rothery, M.A., Grinnell Jr., R.M. (2005), Cercetarea calitativă în asistenţa socială. Faze, etape şi sarcini, Iaşi, Polirom, pp. 18-34 (obiectivitate, caracter relativ al adevărului, posibilitate de generalizare, raportul cantitativ-calitativ).

·         Weber, M. (2001) Caracterul obiectiv al cunoaşterii în domeniul ştiinţelor sociale şi politice, în Teorie şi metodă în ştiinţele culturii, trad. rom. Nicolae Râmbu şi Johann Klush, Polirom, Iaşi, pp. 11-66 (ediţie originală 1904).

·         Wright Mills, C., (1975) Imaginaţia sociologică, trad. rom., Editura Politică, Bucureşti, pp. 31-48 (sociologie şi individ / valori) (prima ediţie 1959).