Metode şi tehnici de cercetare calitativă. Programa analitică.

• Cu speranţa că munca unui profesor exigent mai ales cu sine ar putea constitui o resursă utilă pentru studenţi, pentru cadrele didactice şi pentru alte persoane posibil interesate, voi încerca să postez progresiv suporturile mele de curs. 
• Pentru alte precizări, v., pe pagina de Start : "Cursuri : Metode de cercetare calitativă şi Sociologia educaţiei".

Descriere generală :

Disciplina le oferă studenţilor oportunitatea de a se iniţia în :

1.       instrumentarea, organizarea şi realizarea practică, "în teren", a observaţiilor calitative, a interviurilor calitative (de profunzime) individuale şi de grup, precum şi a obţinerii unor documente formale şi informale;

2.       prelucrarea primară a datelor calitative, în vederea formulării unor ipoteze şi a unor noi categorii de observaţie şi noi întrebări de interviu, cu ajutorul cărora respectivele ipoteze pot fi testate;

3.       terminologia de bază în limba engleză, utilă pentru mobilitatea în spaţiul educativ european şi în spaţiul european al muncii.

Toate acestea constituie competenţe de bază necesare în meseriile de sociolog / etnolog / antropolog; aceleaşi competenţe sunt însă foarte utile şi pentru analişti politici, jurnalişti, agenţi de vânzări, manageri, funcţionari publici [aş adăuga astăzi : consilieri, coachi, psihoterapeuţi].

Un accent deosebit va fi pus pe dezvoltarea unor capacităţi şi competenţe transferabile, necesare învăţării pe tot parcursul vieţii şi mobilităţii profesionale :...

 ***

Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca

Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială

Anul universitar 2006-2007

Semestrul II

Titlul disciplinei:   Metode şi tehnici de cercetare II (Producerea datelor calitative)

Codul:   ASR0121

Număr credite:  6

Locul de desfăşurare :    Sediul facultăţii, sala 217

Programarea în orar a cursurilor:

22 martie, 16-20

23 martie, 14-17

19 aprilie, 16-20

20 aprilie, 14-17

10 mai, 16-20

11 mai, 14-17

31 mai, 16-20

1 iunie, 14-17

I.                    Informaţii despre titularul de curs / seminar

Nume, titlu ştiinţific : Elisabeta Stanciulescu, PhD, profesor

Informaţii de contact : elia.stn@gmail.com

Ore de audienţă / consultaţii :

23 martie, 17:30 – 20:00

20 aprilie, 17:30 – 20:00

11 mai, 17:30 – 20:00

1 iunie, 17:30 – 20:00

II.                  Descrierea disciplinei

Disciplina le oferă studenţilor oportunitatea de a se iniţia în :

1.     instrumentarea, organizarea şi realizarea practică, "în teren", a observaţiilor calitative, a interviurilor calitative (de profunzime) individuale şi de grup, precum şi a obţinerii unor documente formale şi informale;

2.       prelucrarea primară a datelor calitative, în vederea formulării unor ipoteze şi a unor noi categorii de observaţie şi noi întrebări de interviu, cu ajutorul cărora respectivele ipoteze pot fi testate;

3.       terminologia de bază în limba engleză, utilă pentru mobilitatea în spaţiul educativ european şi în spaţiul european al muncii.

Toate acestea constituie competenţe de bază necesare în meseriile de sociolog / etnolog / antropolog; aceleaşi competenţe sunt însă foarte utile şi pentru analişti politici, jurnalişti, agenţi de vânzări, manageri, funcţionari publici [aş adăuga astăzi : consilieri, coachi, psihoterapeuţi].

Un accent deosebit va fi pus pe dezvoltarea unor capacităţi şi competenţe transferabile, necesare învăţării pe tot parcursul vieţii şi mobilităţii profesionale :

• deschidere către învăţare continuă;
• deprinderi de muncă intelectuală: capacitatea de a selecta, prelucra, organiza şi analiza critic informaţie nouă;
• capacitatea de a construi raţionamente argumentative corecte şi coerente;
• capacitatea de a comunica, oral şi în scris, raţionamente / argumentaţii personale;
• capacitatea de ascultare activă, capacitatea de a se focaliza pe tema principală într-un dialog şi de a evita atât devierile de la subiect, cât şi „atacul la persoană”;
• capacitate de muncă în cooperare (urmărirea sopului comun, respectarea angajamentelor personale, ajutor acordat celorlalţi membri ai echipei etc.);
• capacitatea de a participa activ la asigurarea calităţii activităţilor organizaţionale şi la soluţionarea unor probleme de interes colectiv;
• conduită etică: respectarea valorilor şi normelor comune, non-discriminare, protecţia imaginii şi a drepturilor celuilalt etc.;
• autocunoaştere, autoorganizare, prezentare a sinelui.

Toate acestea constituie capacităţi şi competenţe care vor fi exersate pe parcursul semestrului şi evaluate / notate la final!

III.               Bibliografie obligatorie

Important :

1. Studenţii sunt obligaţi să citească cel puţin lucrările şi paginile subliniate.

2. O parte din această bibliografie va fi discutată la întâlnirile de seminar. Cealaltă parte trebuie studiată autonom.

Pentru linia cu predare în limba română :

• Chelcea S. (2004) Metodologia cercetării sociologice. Metode cantitative şi calitative, Economica, Bucureşti, pp. 291-319, 496-540
• Carey A.M. (1994) The Group Effect in Focus Groups: Planning, Implementing, and Interpreting Focus Group Reseach, în Janice M. Morse, Critical Issues in Qualitative Research Methods, Sage Publications, pp. 225-241
• King G., Keohane R., Verba S. (2000) Fundamentele cercetării sociale, trad.rom. Irina Culic şi Bogdan Micu, Iaşi, Polirom, pp. 17-25, 35-38
• *** Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, în Monitorul Oficial, nr. 663/23 octombrie 2001,  http://legislatie.resurse-pentru-democratie.org/544_2001.php , descărcat la 27 martie 2007
• Miles M.B., Hubermann M.A. (1994) Qualitative Data Analysis, Sage Publications, pp. 5-7, 9-10, 18-25
• Peretz H. (2002) Metodele în sociologie: observaţia, trad. rom., Editura Institutului European, Iaşi, pp. 29-100
• Silverman D. (2004) Interpretarea datelor calitative. Metode de analiză a comunicării, textului şi interacţiunii, trad.rom. Adela Toplean, Polirom, Iaşi, pp. 41-58, 61-97, 238-277, 280-307
• de Singly Fr., Blanchet A., Gotman, A., Kaufmann, J.-Cl. (1998) Ancheta şi metodele ei: chestionarul, interviul de producere a datelor, interviul comprehensiv, trad. rom., Polirom, Iasi, pp. 111-176
• Stahl  H.H. (2001) Tehnica monografiei sociologice, Editura SNSPA, Bucureşti, pp. 9-77 (ediţie originală 1934).

Pentru linia cu predare în limba engleză:

• Bryman A. (2004?) Social research methods, second edition, Oxford University Press, pp. 266-289
• Carey A.M. (1994) The Group Effect in Focus Groups: Planning, Implementing, and Interpreting Focus Group Reseach, în Janice M. Morse, Critical Issues in Qualitative Research Methods, Sage Publications, pp. 225-241
• Cohen L., Manion L., Morrison K. (2003) Research Methods in Education, 5th edition, RoutledgeFalmer, 49-73, 105-135, 267-292, 305-316
• Denzin, N. K., Lincoln, Y. S., eds. (1994), Handbook of Qualitative Research, Sage Publications, pp. 393-402, 403-412
• *** Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, în Monitorul Oficial, nr. 663/23 octombrie 2001,  http://legislatie.resurse-pentru-democratie.org/544_2001.php , descărcat la 27 martie 2007
• Miles M.B., Hubermann M.A. (1994) Qualitative Data Analysis, Sage Publications, pp. 5-7, 9-10, 18-25
• Patton M. Q. (2002) Qualitative Research & Evaluation Methods, 3th edition, Sage Publications, pp. 3-29, 209-258, 260-332, 339-380
• Silverman, D. (2001), Interpreting Qualitative Data. Methods for Analysing Talk, Text and Interaction, Second edition, Sage Publications
• Stahl  H.H. (2001) Tehnica monografiei sociologice, Editura SNSPA, Bucureşti, pp. 9-77 (ediţie originală 1934).

IV.                Materiale folosite în cadrul procesului educaţional specific disciplinei

Calculator, videoproiector, materiale multiplicate  – asigurate de facultate.

V.                  Planificarea întâlnirilor şi a verificărilor/examinărilor intermediare

Data / Tema Concepte de bază (Pentru detalii, a se vedea Anexa 3: Competenţe testabile)	Bibliografie specifică	Obligaţiile studenţilor
22 martie Cunoaştere de simţ comun şi cunoaştere ştiinţifică. Adevăr, obiectivitate, obiectivare.  Întrebări de interes social şi întrebări de cercetare. Date de cercetare. Specificul datelor calitative. Criterii de calitate ale cercetării: -          validitate; -          fiabilitate; -          caracter etic (responsabilitate, anonimat, confidenţialitate, consimţământ informat). Însuşiri specifice cercetătorului calitativ.	Bryman, 2004: 266-289 (cantitativ-calitativ, validitate, fiabilitate, importanta conceptelor, preocuparile principale ale cercetatorilor calitativi, critica cercetarii calitative) King , Keohane, Verba, 2000 : 17-25 (simţ comuun şi cunoaştere ştiinţifică; cantitativ-calitativ); 35-38 (calitatea datelor) Miles, Hubermann, 1994: 5-7 (varietatea cercetării calitative); 9-10 (date calitative); 18-25 (întrebări comune – întrebări de cercetare; conceptualizare) Cohen, Manion, Morrison, 2003: 49-73 (etică) şi 105-135 (validitate şi fiabilitate). Silverman, 2001:  41-58, 238-277, 280-307 (cantitativ calitativ, avantaje şi limite; credibilitate, validitate, triangulare, generalizabilitate; etică; rolurile cercetatorului in stiintele sociale) Patton, 2002: 3-29 (date, cercetător) şi 91-107 (constructivism, construcţionism)	Studiu atent al suportului de curs Rezolvarea prealabilă a exerciţiilor furnizate în suportul de curs
23 martie Observaţia (1). Observaţie ştiinţifică şi observaţie comună. Validitate, fiabilitate şi caracter etic Observaţie experimentală şi observaţie „de teren”. Fieldwork. Grila de observaţie calitativă. Criterii de calitate a categoriilor de observaţie. Categorii open-ended	Patton, 2002: 260-332 Peretz, 2002 : 29-71, 69-100 Silverman, 61-97	Studiu atent al suportului de curs Rezolvarea prealabilă a exerciţiilor furnizate în suportul de curs
19 aprilie Observaţia (2) Modalităţi de eşantionare a acţiunilor, grupurilor, locaţiilor şi perioadelor. Accesul într-un spaţiu organizaţional. Adresa / scrisoarea Postùri ale observatorului şi dilemele pe care le ridică. Tehnici de înregistrare. Criterii de calitate a notelor de observaţie: descriptiv - evaluativ, judecăţi de fapt – judecăţi de valoare,  specific – general, detaliat vs. trivial. Cele mai frecvente greşeli. Evaluarea calităţii: validitate, fiabilitate, etică. Modalităţi practice de creştere a calităţii.	Cohen, Manion, Morrison, 2003 : 305-316	Studiu atent al suportului de curs Rezolvarea prealabilă a exerciţiilor furnizate în suportul de curs
20 aprilie Interviurile individuale (1) Conversaţie informală (interviu etnologic), interviu semistructurat, interviu calitativ structurat, povestea vieţii. Avantaje, dezavantaje, utilizări. Grila de interviu - criterii de calitate. Întrebări open-ended. Greşeli frecvente. Eşantionarea subiecţilor. Accesul la subiecţi. Consimţământul informat: scrisoarea / explicaţiile orale.	Blanchet şi Gotman, în de Singly et alii., 1998: 111-176 (ghid de interviu, tipuri de intervenţii) Chelcea, 2004: 292-319 Cohen, Manion, Morrison, 2003 : 267-292 Patton: 2002: 339-380 (ghid de interviu, tipuri de intervenţii) Patton, 2002: 209-258 (design, eşantionare) Stahl, 2001: 9-77 (munca de teren – fieldwork)	Studiu atent al suportului de curs Rezolvarea prealabilă a exerciţiilor furnizate în suportul de curs
10 mai Interviurile individuale (2). Postùri ale operatorului de interviu: operatorul neutru, operatorul implicat, postura flexibilă. Tipuri de intervenţii ale operatorului de interviu. Criterii de calitate ale intervenţiilor. Cele mai frecvente greşeli. Înregistrarea şi transcrierea. Cele mai frecvente greşeli. Documente prin care putem reduce şi organiza rapid datele de interviu. Evaluarea calităţii: validitate, fiabilitate, etică. Surse de distorsiune a datelor. Modalităţi practice de creştere a calităţii.	Blanchet şi Gotman, în de Singly et alii., 1998: 111-176 Cohen, Manion, Morrison, 2003 : 267-292 Patton: 2002: 339-380 Stahl, 2001: 9-77 (munca de teren – fieldwork)	Studiu atent al suportului de curs Rezolvarea prealabilă a exerciţiilor furnizate în suportul de curs
11 mai Test intermediar (2 ore) Modele  de rezolvare a unor itemi din test. Prezenţa obligatorie!		Studiu al suportului de curs şi al bibliografiei
31 mai Discutarea greşelilor tipice făcute la test. Recomandări în vederea testului final. Prezenţa obligatorie! Documentarea. Tipuri de documente. Accesul la diferitele tipuri. Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public Prelucrări primare ale unor documente: rezumat, listă de teme şi sub-teme, inferenţe.	Chelcea, 2004: 945-540 Harper, în Denzin şi Lincoln, 1994: 403-412 Hodder, în Denzin şi Lincoln, 1994: 393-402 * Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public	Studiu atent al suportului de curs Rezolvarea prealabilă a exerciţiilor furnizate în suportul de curs
1 iunie Interviurile de grup. Tipuri de interviuri de grup. Avantaje, dezavantaje, utilizări. Focus-grupul. Utilizări. Strategii de construcţie a grupului. Spaţiul şi timpul. Înregistrarea. Consimţământul informat Moderarea : recoltarea datelor; dinamica grupului. Cele mai frecvente greşeli Criterii de calitate: validitate, fiabilitate, etică.	Carey, 1994 : 225-241	Studiu atent al suportului de curs Rezolvarea prealabilă a exerciţiilor furnizate în suportul de curs

VI.                Modul de evaluare a performantelor studentilor

1. Evaluarea continuă în cadrul seminariilor

• Constituie prima condiţie pentru participarea la testul final.
• Pentru a putea participa la testul final, studenţii trebuie să obţină minimum 25 puncte pentru activitatea de seminar.

Important: Nu transformaţi obţinerea punctelor în scop în sine! Consideraţi-le o măsură a nivelului vostru de performanţă la diferitele competenţe exersate în cadrul seminariilor.

A se vedea Anexa 1: Evaluarea continuă în cadrul seminariilor

2. Test intermediar (scris) – 11 mai 2007

• Pentru a putea participa la testul final, studenţii au obligaţia de a se prezenta la testul intermediar şi la discuţiile legate de rezolvarea lui (11 şi 31 mai).

Important:

Testul intermediar constituie un exerciţiu pregătitor pentru testul final şi un prilej pentru studenţi de a primi un feedback pe parcurs – sarcinile vor fi similare cu acelea din testul final.

3. Test final (scris, anonimizat)

• Conţinut: rezolvare de exerciţii / probleme. Două tipuri de sarcini (baterii de itemi), notate separat :
• sarcini care testează competenţele cognitive;
• sarcini care testează competenţele aplicative.
• Pentru promovare, e necesar să se obţină cel puţin ¼ din punctajul acordat pentru fiecare din cele două baterii de itemi (competenţe cognitive şi competenţe aplicative).
• Nota finală va fi calculată dupa algoritmul 40% competenţe cognitive + 60% competenţe aplicative.

4.       Bonusuri

• Studenţii care probează orientare reală către învăţare continuă vor primi un bonus de 1punct, adăugat notei obţinute la testul final (după rotunjire). Pot primi acest bonus studenţii care se află în cel puţin una dintre situaţiile următoare:

o    participă activ la cel puţin 20 ore de curs (6 întâlniri), dovedind prin intervenţiile lor că au studiat atent suportul de curs şi bibliografia discutată la seminar;

o    obţin un punctaj mai mare decât 40 de puncte pentru activitatea de seminar;

o    obţin un punctaj mai mare de 75% din total la testul intermediar.

o    Acest bonus se acordă numai dacă studenţii respectivi obţin note de 7, 8 şi 9 la test în prima sesiune de examene.

• Studenţii care probează angajare personală în identificarea şi soluţionarea prin dialog a unor probleme de interes comun vor obţine un bonus de 1punct, adăugat notei obţinute la testul final (după rotunjire).

o    Aceste contribuţii se referă la critici şi sugestii constructive, aplicabile, de creştere a calităţii cursului şi seminarului (inclusiv în ceea ce priveşte prestaţia cadrului didactic), comunicate prin chestionarele de evaluare.

o    Bonusul se acordă numai în condiţiile în care studentul respectiv se implică în iniţierea şi realizarea unor acţiuni efective.

o    Acest bonus se acordă numai dacă studentul respectiv obţine notă de promovare la test în prima sesiune de examene.

VII.             Detalii organizatorice, gestionarea situaţiilor excepţionale

1.  Detalierea ECTS

Potrivit normelor europene, 1ECTS = 25-30 ore de muncă prestată de un student de nivel mediu.

La această disciplină, studenţilor li se recomandă să repartizeze aceste ore după cum urmează:

Forme de predare-învăţare	Întâlniri faţă în faţă Ore / sapt.	Forme de participare activă a studenţilor	Număr de ore de muncă/student
Cursuri	2	Întrebări de clarificare / aprofundare Participare la exerciţiile şi dezbaterile organizate în cadrul orelor de curs Sugestii pentru creşterea calităţii cursului	28 - Participări la cursuri 15 - Studiu autonom al suportului de curs şi bibliografiei 15 - Exerciţii şi antrenament autonome (înainte şi după fiecare întâlnire de curs)
Seminarii	2	Pregătirea şi prezentarea unui referat ştiinţific (cu o structură dată) Participare documentată la discuţii Sugestii pentru creşterea calităţii seminarului	28 - Participări la seminar 20 - Studiu autonom al bibliografiei 10 - Elaborare referat
Consultaţii	½ ore / student / sem. (la solicitarea studenţilor şi pe bază de programare)		2 - Pregătire a întrebărilor 3 - Fixare a celor discutate
Testări		Numărul de ore indicat aici e calculat pentru cazul în care studenţii au studiat şi s-au antrenat pe tot parcursul semestrului.	20 - Pregătire a testului intermediar 10 - Revenire asupra lucrurilor neştiute 30 - Pregătire a testului final
Total ore muncă pentru studenţi : 176 ore* *Atenţie ! Acesta este numărul de ore necesar unui student mediu pentru obţinerea celor 6 credite alocate. Studenţii care vin cu lacune din etapele educaţionale precedente sau care au un ritm mai lent de învăţare vor avea nevoie, evident, de un număr mai mare de ore de muncă.

1.       Frecvenţa

• Au dreptul să participe la cursuri şi seminarii numai studenţii înscrişi (la secretariat), care respectă toate normele interne de conduită (respect al instituţiei, al cadrelor didactice, al colegilor, al bunurilor etc.) şi care, prin intervenţiile lor, nu afectează avansul discuţiilor şi procesul de învăţare al celorlalţi.
• Pentru promovare, este obligatorie participarea la cel puţin 4 întâlniri de curs (14 ore) şi 8 seminarii (16 ore). Totuşi, studenţii sunt încurajaţi să participe la cât mai multe activităţi didactice, deoarece participarea, mai ales participarea activă, reprezintă una dintre principalele resurse ale învăţării şi ale reuşitei la testul final.
• Studenţii angajati cu normă întreagă sau în altă localitate sunt obligaţi:

o    să participe la cel puţin 2 întâlniri de curs (7 ore) şi 2 seminarii , altele decât ultimele două întâlniri;

o    să obţină la evaluarea continuă cel puţin 10 puncte din participările la seminar;

o    să-i trimită conducătorului de seminar, pe parcurs, 6 rezumate ale unor studii discutate la seminar, pentru 6 teme (întâlniri) diferite (a se vedea Anexa 1: Evaluarea continuă în timpul seminariilor);

o    să participe la testul intermediar şi la discuţiile legate de rezolvarea lui.

2.       Contestarea notelor

Oricare dintre studenţi are dreptul să conteste oricare dintre rezultatele evaluării, după cum urmează:

• Punctajul la seminar se contestă pe loc.
• Nota la testul final se contestă pe loc, imediat după ce lucrările au fost desecretizate, iar notele anunţate studentilor.
• În cazul în care un student nu poate fi prezent la desecretizarea lucrărilor, are posibilitatea să conteste nota în cel mult 48 de ore.
• Nici o contestaţie făcută mai târziu nu va fi luată în considerare, sub nici un motiv.
• Orice contestaţie trebuie să fie fundamentată / argumentată. În cazul testelor scrise, studentul trebuie să indice exact sarcina sau sarcinile la care crede că ar fi meritat mai mult şi să-şi argumenteze punctul de vedere, raportându-se la competenţele testate.

 

3.       Consecinţe ale nerespectării normelor etice

Vor pierde dreptul de a avea situaţia încheiată la sfârşitul anului universitar în curs studenţii care:

• încearcă, ei înşişi sau prin intermediul altor persoane, o formă oarecare de influenţă sau presiune asupra cadrului didactic;
• plagiază (încalcă dreptul de proprietate intelectuală, preluând pasaje sau idei specifice din lucrări publicate, cursuri etc., fără să indice riguros sursa – pentru detalii, a se vedea Anexa 2: Recomandări privind citarea);
• în timpul testelor, sunt surprinşi încercând să obţină un “ajutor” exterior, de orice natură (materiale, discuţii cu colegii etc.);
• orice utilizare a telefonului mobil sau a altor mijloace de comunicare în timpul testului va fi interpretată ca o încercare de a obţine un “ajutor” exterior;
• părăsirea sălii în timpul testului, sub orice motiv, este posibilă numai după predarea lucrării;
• predau teste în care cel care corectează identifică, la întrebările deschise, răspunsuri cvasi-identice cu acelea furnizate în testul unui coleg.

4.       Repetarea testelor

• Studenţii care, din motive obiective, nu se pot prezenta la data stabilită pentru testul intermediar îl pot susţine la o dată ulterioară, stabilită de comun acord cu cadrul didactic, dar numai înainte de ultimul seminar din semestru.
• Studenţii care nu se pot prezenta la susţinerea testului final şi cei care nu obţin notă de promovare îl vor susţine în sesiunile ulterioare reglementare. Nici o “înţelegere” particulară între unul sau mai mulţi studenţi şi cadrul didactic nu e posibilă.
• Studenţii care doresc o mărire a notei o pot face în sesiunile următoare.

5.       Studenţii care nu promovează testul  în cadrul celor două sesiuni reglementare vor relua atât cursul, cât şi seminarul în anul universitar următor, respectând toate regulile stabilite pentru anul respectiv.

VIII.           Bibliografie opţională

• Atkinson R. (2006) Povestea vieţii. Interviul, trad. rom. Sebastian Năstuţă, Polirom, Iaşi, pp. 38-128. 
• Mucchielli, A., coord. (2002) Dicţionar al metodelor calitative în ştiinţele umane şi sociale, trad. rom.  de Veronica Suciu, Polirom, Iaşi (ediţie originală 1996) 
• Krueger R. A., Casey M. A., 2005, Metoda focus-grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată, trad.rom., Iaşi, Polirom. 
• Laplantine Fr. (2000) Descrierea etnografică, Polirom, Iaşi, pp. 39-88 

Citiţi şi celelalte postări din categoria Metode de cercetare calitativă !