Focus-grupul şi alte interviuri de grup

Descărcaţi textul integral la adresa: http://elisabetastanciulescu.ro/cursuri/metode-de-cercetare-calitativa/

 

1.      Particularităţi ale interviului de grup, în comparaţie cu interviurile individuale

2.      Tipuri de interviuri de grup (după gradul de naturaleţe / construcţie)

·         Interviul etnologic de grup

·         Interviul de grup informal 

·         Interviurile de grup semi-structurate şi structurate

3.      Scurt istoric al focus grupului

4.      Descriere generală a focus-grupului

·         Caracter construit

·         Caracter focalizat şi structurat

·         Leaderul / moderatorul

·         Asistentul

·         Înregistrarea

·         Scopuri

·         Avantaje

·         Dezavantaje

·         Fenomene psihologice care afectează validitatea

·         Posibilităţi de a minimiza dezavantajele şi a maximiza avantajele

Interviul individual în cercetarea calitativă

Descărcaţi textul integral la adresa http://elisabetastanciulescu.ro/cursuri/metode-de-cercetare-calitativa/

Cuprins

1.      Asumpţii care fundamentează utilizarea interviului în cercetare

2.      Specificul interviurilor calitative

·         Întrebările deschise şi focalizate (open-ended)

·         Alte calităţi ale întrebărilor calitative

3.      Ghidul de interviu calitativ 

·         „Deschiderea”, provocarea iniţială, consemnul iniţial

·         La ce se referă « deschiderile » din ghidul de interviu ?

·         Ce timp folosim în întrebările din ghidul de interviu (« deschideri ») ?

·         În ce ordine plasăm temele şi subtemele în ghidul de interviu ?

·         Întrebări care ridică probleme

4.      Când utilizăm interviul într-o cercetare?

·         Situaţii în care utilizăm interviul

·         În ce etapă a cercetării şi în ce scop poate fi utilizat interviul?

5.      Eşantionarea

6.      Accesul la subiecţi.

Observaţia ca metodă de cercetare. Observaţii cantitative şi observaţii calitative

 1.      Observaţia ştiinţifică. Deosebiri faţă de observaţia comună

• Accepţiunea antropologică: observaţia directă
• Sensul modern pozitivist: observaţia experimentală („de laborator”)
• Pregătirea şi desfăşurarea unei observaţii experimentale
• Munca de teren: în tradiţia antropologică; în tradiţia sociologică

2.      Când alegem să utilizăm observaţia calitativă pentru recoltarea datelor?
3.      Populaţia şi unităţile de observaţie / analiză
4.      Terenul cercetării, accesul în teren, identitatea observatorului

Validitate, fiabilitate, credibilitate / plauzibilitate a rezultatelor de cercetare

• Suport de curs - continuare (3).

 Criteriile după care evaluăm calitatea unei cercetări sociologice sunt, în principal, următoarele:

1. abordează o temă de interes social (cu semnificaţie socială);
2. interes pentru obiectivitatea rezultatelor:
1. autorii conştientizează cât mai multe surse de distorsiune în procesele de recoltare şi prelucrare a datelor, precum şi în procesele de interpretare şi prezentare a rezultatelor, şi caută modalităţi pentru a le diminua;
2. explicitează toate acestea, oferindu-i cititorului atent posibilitatea să judece limitele de validitate a concluziilor;
3. autorii explicitează în ce măsură rezultatele pot fi generalizate sau transferate;
3. interes pentru protecţia subiecţilor cercetării sau / şi consimţământ informat:
1. autorii respectă rigorile etice impuse de normele legale şi profesionale în vigoare (uneori, acestea se pot contrazice)
2. explicitează modalităţile prin care au asigurat protecţia subiecţilor sau / şi au obţinut consimţământul informat.

 (...)

Obiectivitate, neutralitate, pozitivism, constructivism

• Suport de curs - continuare (2).

• Obiectivitate şi obiectivare a cunoaşterii
• Complexitate a realităţii sociale şi reducere cognitivă
• Singularitate şi dinamică a realităţii sociale şi caracter relativ al adevărului
• Caracter construit al oricărei percepţii, descrieri, interpretări (constructivism)

„Deşi termenul a fost utilizat de unii pentru a sugera o versiune naivă a pozitivismului vulgar, obiectivitatea constituie fundamentul [esential basis] oricărei cercetări bune. În absenţa ei, singura raţiune pentru care cititorul unei cercetări ar putea accepta concluziile cercetătorului ar fi un suport autoritarist pentru persoana autorului”

(Kirk şi Miller, 1986, citat în Patton, 2002: 93; s.n. E.S.).

Toţi cercetătorii, indiferent că sunt cantitativişti sau calitativişti, se întreabă în ce măsură sunt datele obiective.

Răspunsurile sunt foarte variate, dar din raţiuni didactice le vom reduce la două poziţii fundamentale (fiecare are, în realitate, mai multe variante):