Ce înseamnă empatie / să fii empatic(ă) ?

"Sunt o persoană foarte empatică şi încerc să mă pun în locul lui, dar eu n-aş proceda aşa în niciun caz!" - îmi spune.

"Te pui în locul lui rămânând tu însăţi, cu trecutul tău, cu modul tău de a gândi, sau încerci să fii, pentru câteva minute, el, cu trecutul lui, cu viaţa lui, cu modul lui de a gândi şi a simţi?" - întreb.

Focus-grupul şi alte interviuri de grup

Descărcaţi textul integral la adresa: http://elisabetastanciulescu.ro/cursuri/metode-de-cercetare-calitativa/

 

1.      Particularităţi ale interviului de grup, în comparaţie cu interviurile individuale

2.      Tipuri de interviuri de grup (după gradul de naturaleţe / construcţie)

·         Interviul etnologic de grup

·         Interviul de grup informal 

·         Interviurile de grup semi-structurate şi structurate

3.      Scurt istoric al focus grupului

4.      Descriere generală a focus-grupului

·         Caracter construit

·         Caracter focalizat şi structurat

·         Leaderul / moderatorul

·         Asistentul

·         Înregistrarea

·         Scopuri

·         Avantaje

·         Dezavantaje

·         Fenomene psihologice care afectează validitatea

·         Posibilităţi de a minimiza dezavantajele şi a maximiza avantajele

Interviul individual în cercetarea calitativă

Descărcaţi textul integral la adresa http://elisabetastanciulescu.ro/cursuri/metode-de-cercetare-calitativa/

Cuprins

1.      Asumpţii care fundamentează utilizarea interviului în cercetare

2.      Specificul interviurilor calitative

·         Întrebările deschise şi focalizate (open-ended)

·         Alte calităţi ale întrebărilor calitative

3.      Ghidul de interviu calitativ 

·         „Deschiderea”, provocarea iniţială, consemnul iniţial

·         La ce se referă « deschiderile » din ghidul de interviu ?

·         Ce timp folosim în întrebările din ghidul de interviu (« deschideri ») ?

·         În ce ordine plasăm temele şi subtemele în ghidul de interviu ?

·         Întrebări care ridică probleme

4.      Când utilizăm interviul într-o cercetare?

·         Situaţii în care utilizăm interviul

·         În ce etapă a cercetării şi în ce scop poate fi utilizat interviul?

5.      Eşantionarea

6.      Accesul la subiecţi.

Etica cercetării ştiinţifice : consimţământ informat, confidenţialitate, anonimat, raporturi de putere, reciprocitate

• Suport de curs - continuare (4).

Obiectivitatea (validitatea şi fiabilitate) cercetării calitative constituie obiect de controversă. Pentru unii cercetători postmoderni, aceste preocupări au trecut într-un plan secund, iar alţii se „eliberează” total de această grijă (dar consecinţele asupra caracterului ştiinţific al cunoaşterii nu mai pot fi controlate).

În schimb, caracterul etic al raporturilor dintre cercetător şi subiecţii asupra cărora se realizează cercetarea a devenit o temă de interes tot mai larg (fără ca aceasta să însemne că nu există controverse).

(...)

Validitate, fiabilitate, credibilitate / plauzibilitate a rezultatelor de cercetare

• Suport de curs - continuare (3).

 Criteriile după care evaluăm calitatea unei cercetări sociologice sunt, în principal, următoarele:

1. abordează o temă de interes social (cu semnificaţie socială);
2. interes pentru obiectivitatea rezultatelor:
1. autorii conştientizează cât mai multe surse de distorsiune în procesele de recoltare şi prelucrare a datelor, precum şi în procesele de interpretare şi prezentare a rezultatelor, şi caută modalităţi pentru a le diminua;
2. explicitează toate acestea, oferindu-i cititorului atent posibilitatea să judece limitele de validitate a concluziilor;
3. autorii explicitează în ce măsură rezultatele pot fi generalizate sau transferate;
3. interes pentru protecţia subiecţilor cercetării sau / şi consimţământ informat:
1. autorii respectă rigorile etice impuse de normele legale şi profesionale în vigoare (uneori, acestea se pot contrazice)
2. explicitează modalităţile prin care au asigurat protecţia subiecţilor sau / şi au obţinut consimţământul informat.

 (...)

Specificul cercetării calitative : datele calitative ; cercetatorul calitativ

• Suport de curs : pentru studenţii facultăţilor de ştiinţe socio-umane, pentru cadrele didactice şi pentru alte persoane posibil interesate.
• Colegii din coaching şi consiliere l-ar putea şi ei consulta, îndeosebi pentru noţiuni legate de : problema neutralităţii ; calitatea informaţiilor pe care le obţinem de la omul cu care lucrăm  ; obiectivitatea interpretărilor ; etică.
• Cei care citesc sunt rugaţi să înţeleagă că un suport de curs este altceva decât un studiu ştiinţific sau o carte. Materialele postate nu ating nivelul de elaborare al unor publicaţii, iar unele paragrafe sunt doar schematizate. Vorbim aici doar despre instrumente de / în lucru. Pentru alte precizări, v., pe pagina de Start : "Cursuri : Metode calitative de cercetare şi Sociologia educaţiei".

1. Întrebări de simţ comun, întrebări de interes social şi întrebări de cercetare. 
2. Deosebirile între datele cunoaşterii comune şi datele de cercetare ştiinţifică.
3. Particularităţi ale datelor calitative, în comparaţie cu datele cantitative şi cu datele cunoaşterii de simţ comun.
4. Ce funcţii pot îndeplini datele calitative şi în ce situaţii sau etape ale cercetării pot fi utilizate?
5. Însuşiri specifice cercetătorului calitativ.
6. Obiectivitate şi obiectivare a cunoaşterii; complexitate a realităţii sociale şi reducere cognitivă; singularitate şi dinamică a realităţii sociale şi caracter relativ al adevărului; caracter construit al oricărei percepţii, descrieri, interpretări (constructivism şi construcţionism).
7. Criterii de calitate ale unei cercetări. Validitate şi fiabilitate. Proceduri prin care putem construi şi întări validitatea. Credibilitate / plauzibilitate a cunoştinţelor.
8. Modalităţi prin care putem asigura caracterul etic al unei cercetări: anonimat, confidenţialitate, consimţământ informat, reciprocitate.