Ce înseamnă empatie / să fii empatic(ă) ?

"Sunt o persoană foarte empatică şi încerc să mă pun în locul lui, dar eu n-aş proceda aşa în niciun caz!" - îmi spune.

"Te pui în locul lui rămânând tu însăţi, cu trecutul tău, cu modul tău de a gândi, sau încerci să fii, pentru câteva minute, el, cu trecutul lui, cu viaţa lui, cu modul lui de a gândi şi a simţi?" - întreb.

“Legea atracţiei” şi sensul vieţii: rezultate de cercetare

Ai sentimentul că nu eşti suficient de atractiv(ă)? Ai vrea ca oamenii să te aleagă, să te placă, să te caute mai mult?

Întreabă-te care e sensul vieţii tale, lucrează la el,  iar apoi comunică-l celorlalţi – nu doar prin cuvinte, ci prin ceea ce faci în fiecare zi!

A avea un sens clar al vieţii şi a-l comunica celor cu care intri în interacţiune te face mult mai atractiv(ă).

Este concluzia unui studiu american abia apărut:

Focus-grupul şi alte interviuri de grup

Descărcaţi textul integral la adresa: http://elisabetastanciulescu.ro/cursuri/metode-de-cercetare-calitativa/

 

1.      Particularităţi ale interviului de grup, în comparaţie cu interviurile individuale

2.      Tipuri de interviuri de grup (după gradul de naturaleţe / construcţie)

·         Interviul etnologic de grup

·         Interviul de grup informal 

·         Interviurile de grup semi-structurate şi structurate

3.      Scurt istoric al focus grupului

4.      Descriere generală a focus-grupului

·         Caracter construit

·         Caracter focalizat şi structurat

·         Leaderul / moderatorul

·         Asistentul

·         Înregistrarea

·         Scopuri

·         Avantaje

·         Dezavantaje

·         Fenomene psihologice care afectează validitatea

·         Posibilităţi de a minimiza dezavantajele şi a maximiza avantajele

Interviul individual în cercetarea calitativă

Descărcaţi textul integral la adresa http://elisabetastanciulescu.ro/cursuri/metode-de-cercetare-calitativa/

Cuprins

1.      Asumpţii care fundamentează utilizarea interviului în cercetare

2.      Specificul interviurilor calitative

·         Întrebările deschise şi focalizate (open-ended)

·         Alte calităţi ale întrebărilor calitative

3.      Ghidul de interviu calitativ 

·         „Deschiderea”, provocarea iniţială, consemnul iniţial

·         La ce se referă « deschiderile » din ghidul de interviu ?

·         Ce timp folosim în întrebările din ghidul de interviu (« deschideri ») ?

·         În ce ordine plasăm temele şi subtemele în ghidul de interviu ?

·         Întrebări care ridică probleme

4.      Când utilizăm interviul într-o cercetare?

·         Situaţii în care utilizăm interviul

·         În ce etapă a cercetării şi în ce scop poate fi utilizat interviul?

5.      Eşantionarea

6.      Accesul la subiecţi.

Educaţie şi justiţie socială

1.  Conceptul de justiţie socială. Abordarea clasică
2.  În ce constă meritul personal şi cum poate fi el măsurat / probat?
3.  Justiţia socială ca egalitate a şanselor
4. Măsuri politice pentru creşterea egalităţii şanselor la educaţie
5. Au condus reformele educative la o creştere a egalităţii şanselor? Ce spun studiile empirice de evaluare ?
6. Concluzii: Mecanisme sociale de construcţie a reuşitei şcolare diferenţiate.

Educaţie, bunăstare individuală şi creştere macroeconomică

1.  Este educaţia un instrument eficace de creştere a bunăstării indivizilor / familiilor ?
2.  Este educaţia o condiţie decisivă a creşterii macroeconomice?
3.  De ce continuă guvernele şi indivizii să investească în educaţie dacă rentabilitatea investiţiilor şcolare / capitalului uman este atât de problematică?

Ideologii, teorii sociologice şi politici educative

1. Ce înţelegem prin ideologie (discurs axiologic-normativ) ?
2. Funcţionalismul. Funcţiile sociale ale educaţiei

• Statul naţional, solidaritatea socială şi transmiterea valorilor comune. Emile Durkheim : educaţie şi socializare ; educaţie morală; educaţie comună şi educaţie specială; socializare metodică şi socializare spontană; autoritatea pedagogică a statului naţional (şcoala de stat) ; autoritatea cadrelor didactice.
• Revoluţia industrială, creşterea complexităţii diviziunii sociale a muncii şi învăţarea rolurilor profesionale.
• Sistemul birocratic şi selecţia socială; status-roluri dobândite versus status-roluri prescris ; universalism versus particularism. Talcott Parsons

3. Gândirea liberală

• Capitalism şi acţiune eficientă ; democraţie, cetăţean liber, drepturi şi libertăţi ale individului ; accesul liber la educaţie. Educaţia centrată pe copil, educaţia progresivă, învăţarea prin experienţă
• Şcoală de stat şi şcoală publică
• Liberalismul radical : Ivan Illich şi deşcolarizarea societăţii

Observaţia ca metodă de cercetare. Observaţii cantitative şi observaţii calitative

 1.      Observaţia ştiinţifică. Deosebiri faţă de observaţia comună

• Accepţiunea antropologică: observaţia directă
• Sensul modern pozitivist: observaţia experimentală („de laborator”)
• Pregătirea şi desfăşurarea unei observaţii experimentale
• Munca de teren: în tradiţia antropologică; în tradiţia sociologică

2.      Când alegem să utilizăm observaţia calitativă pentru recoltarea datelor?
3.      Populaţia şi unităţile de observaţie / analiză
4.      Terenul cercetării, accesul în teren, identitatea observatorului