Coaching, consiliere, mentorat şi prevenirea sau depăşirea depresiilor

• Şi un coach, un consilier, un mentor îţi poate fi util în depăşirea unui episod depresiv !
• Câteva recomandări utile

Am cunoscut mulţi semeni deprimaţi. Oameni obişnuiţi şi oameni din vârful ierarhiilor sociale. Studenţi, profesori, avocaţi, ingineri şi medici. Artişti şi sportivi foarte cunoscuţi. Manageri de top şi oameni de afaceri - da, şi ei pot trăi episoade depresive, de multe ori severe, pentru că au tendinţa să-şi imagineze că pot rezolva totul singuri şi amână prea mult să apeleze la ajutor ! Am cunoscut chiar psihologi şi coachi deprimaţi...

Te ajută educaţia să ai o carieră mai reuşită ? Rezultate de cercetare

• Nu ai motive să te simţi un ratat dacă nu ai un loc de muncă stabil, nici dacă devii din manager subordonat, nici dacă ţi se diminuează salariul după mulţi ani de muncă : toate acestea fac parte din traseul ocupaţional normal, obişnuit în lumea actuală. Puţini mai pot vorbi astăzi despre "carieră" în sensul de succesiune ascendentă de poziţii ocupaţionale sau, altfel spus, creşteri progresive ale statutului, puterii, prestigiului, salariului în aceeaşi ocupaţie şi, eventual, în aceeaşi instituţie / firmă. Vorbim mai curând despre o succesiune de "joburi", uneori ascendentă, cu creşteri ale statutului şi veniturilor, alteori pe orizontală, iar alteori descendentă.
  
• Poţi vedea că cele mai multe dintre ideile care sunt vehiculate astăzi ca noutăţi legate de raporturile cu munca sunt, de fapt, tendinţe internaţionale vechi, ignorate de cea mai mare parte a publicului român.

 Ne focalizăm deocamdată pe trei dimensiuni / întrebări :

• Angajare : oferă educaţia şanse mai mari de găsire a locului de muncă dorit ?
• Nivel al veniturilor : oferă ea şanse mai mari de obţinere a unor venituri mai bune ?
• Securitate ocupaţională : protejează ea împotriva pierderii locului de muncă (şomajului), a pierderii statutului (de-clasării ) şi a pierderilor salariale ?

Caută răspunsuri în informaţia ştiinţifică prezentată mai jos şi, pe baza ei, elaborează o strategie mai realistă legată de locul tău de muncă ! 

(...)

Emotivi şi sensibili sau echilibraţi şi puternici - toţi putem trece prin episoade depresive !

• Nu cred că există vreun contemporan care trăieşte în lumea urbană post-industrială - şi mai ales post-comunistă - pe care să-l ocolească riscul depresiei. Scriu acest articol pentru aceia care se tem să (îşi) recunoască atunci când ei înşişi sau apropiaţi ai lor au o astfel de problemă.
• Autoadministrează-ţi - onest ! - testul de la adresa : http://www.mayoclinic.com/health/depression/MH00103_D  E un test elaborat de profesionişti. Rezultatul nu constituie un diagnostic propriu-zis, dar te poate orienta, îţi poate arăta dacă ai nevoie de un consult specializat sau măcar de cineva care să te ajute să lucrezi cu tine pentru a-ţi păstra sau redobândi echilibrul.
• Citeşte şi recomandările din articolul Coaching, consiliere, mentorat şi ... prevenirea sau depăşirea depresiilor ! 

Un episod depresiv NU e neapărat o boală (intra)psihică, e un semnal de alarmă cu privire la calitatea raportului tău cu lumea în care trăieşti aici şi acum. 

E o durere, un ansamblu de simptome, un instrument de apărare. Ca o durere în gât, de exemplu. Sau ca una de rinichi, de coloană etc. Te atenţionează că ceva nu funcţionează natural şi că ai nevoie să iei măsuri, pentru că, dacă vei continua să trăieşti ca şi până atunci, pot apărea complicaţii. Are, altfel spus, o funcţie pozitivă în ansamblul vieţii tale : dacă ai fi lipsit/ă de sensibilitatea la durere, viaţa ta ar fi mult mai scurtă, pentru că nu ai avea nicio posibilitate să te aperi împotriva infecţiilor sau disfuncţiilor interne şi externe.
(...)

Etica cercetării ştiinţifice : consimţământ informat, confidenţialitate, anonimat, raporturi de putere, reciprocitate

• Suport de curs - continuare (4).

Obiectivitatea (validitatea şi fiabilitate) cercetării calitative constituie obiect de controversă. Pentru unii cercetători postmoderni, aceste preocupări au trecut într-un plan secund, iar alţii se „eliberează” total de această grijă (dar consecinţele asupra caracterului ştiinţific al cunoaşterii nu mai pot fi controlate).

În schimb, caracterul etic al raporturilor dintre cercetător şi subiecţii asupra cărora se realizează cercetarea a devenit o temă de interes tot mai larg (fără ca aceasta să însemne că nu există controverse).

(...)

Validitate, fiabilitate, credibilitate / plauzibilitate a rezultatelor de cercetare

• Suport de curs - continuare (3).

 Criteriile după care evaluăm calitatea unei cercetări sociologice sunt, în principal, următoarele:

1. abordează o temă de interes social (cu semnificaţie socială);
2. interes pentru obiectivitatea rezultatelor:
1. autorii conştientizează cât mai multe surse de distorsiune în procesele de recoltare şi prelucrare a datelor, precum şi în procesele de interpretare şi prezentare a rezultatelor, şi caută modalităţi pentru a le diminua;
2. explicitează toate acestea, oferindu-i cititorului atent posibilitatea să judece limitele de validitate a concluziilor;
3. autorii explicitează în ce măsură rezultatele pot fi generalizate sau transferate;
3. interes pentru protecţia subiecţilor cercetării sau / şi consimţământ informat:
1. autorii respectă rigorile etice impuse de normele legale şi profesionale în vigoare (uneori, acestea se pot contrazice)
2. explicitează modalităţile prin care au asigurat protecţia subiecţilor sau / şi au obţinut consimţământul informat.

 (...)

Obiectivitate, neutralitate, pozitivism, constructivism

• Suport de curs - continuare (2).

• Obiectivitate şi obiectivare a cunoaşterii
• Complexitate a realităţii sociale şi reducere cognitivă
• Singularitate şi dinamică a realităţii sociale şi caracter relativ al adevărului
• Caracter construit al oricărei percepţii, descrieri, interpretări (constructivism)

„Deşi termenul a fost utilizat de unii pentru a sugera o versiune naivă a pozitivismului vulgar, obiectivitatea constituie fundamentul [esential basis] oricărei cercetări bune. În absenţa ei, singura raţiune pentru care cititorul unei cercetări ar putea accepta concluziile cercetătorului ar fi un suport autoritarist pentru persoana autorului”

(Kirk şi Miller, 1986, citat în Patton, 2002: 93; s.n. E.S.).

Toţi cercetătorii, indiferent că sunt cantitativişti sau calitativişti, se întreabă în ce măsură sunt datele obiective.

Răspunsurile sunt foarte variate, dar din raţiuni didactice le vom reduce la două poziţii fundamentale (fiecare are, în realitate, mai multe variante):

Specificul cercetării calitative : datele calitative ; cercetatorul calitativ

• Suport de curs : pentru studenţii facultăţilor de ştiinţe socio-umane, pentru cadrele didactice şi pentru alte persoane posibil interesate.
• Colegii din coaching şi consiliere l-ar putea şi ei consulta, îndeosebi pentru noţiuni legate de : problema neutralităţii ; calitatea informaţiilor pe care le obţinem de la omul cu care lucrăm  ; obiectivitatea interpretărilor ; etică.
• Cei care citesc sunt rugaţi să înţeleagă că un suport de curs este altceva decât un studiu ştiinţific sau o carte. Materialele postate nu ating nivelul de elaborare al unor publicaţii, iar unele paragrafe sunt doar schematizate. Vorbim aici doar despre instrumente de / în lucru. Pentru alte precizări, v., pe pagina de Start : "Cursuri : Metode calitative de cercetare şi Sociologia educaţiei".

1. Întrebări de simţ comun, întrebări de interes social şi întrebări de cercetare. 
2. Deosebirile între datele cunoaşterii comune şi datele de cercetare ştiinţifică.
3. Particularităţi ale datelor calitative, în comparaţie cu datele cantitative şi cu datele cunoaşterii de simţ comun.
4. Ce funcţii pot îndeplini datele calitative şi în ce situaţii sau etape ale cercetării pot fi utilizate?
5. Însuşiri specifice cercetătorului calitativ.
6. Obiectivitate şi obiectivare a cunoaşterii; complexitate a realităţii sociale şi reducere cognitivă; singularitate şi dinamică a realităţii sociale şi caracter relativ al adevărului; caracter construit al oricărei percepţii, descrieri, interpretări (constructivism şi construcţionism).
7. Criterii de calitate ale unei cercetări. Validitate şi fiabilitate. Proceduri prin care putem construi şi întări validitatea. Credibilitate / plauzibilitate a cunoştinţelor.
8. Modalităţi prin care putem asigura caracterul etic al unei cercetări: anonimat, confidenţialitate, consimţământ informat, reciprocitate.
   
   
   

Metode şi tehnici de cercetare calitativă. Programa analitică.

• Cu speranţa că munca unui profesor exigent mai ales cu sine ar putea constitui o resursă utilă pentru studenţi, pentru cadrele didactice şi pentru alte persoane posibil interesate, voi încerca să postez progresiv suporturile mele de curs. 
• Pentru alte precizări, v., pe pagina de Start : "Cursuri : Metode de cercetare calitativă şi Sociologia educaţiei".

Descriere generală :

Disciplina le oferă studenţilor oportunitatea de a se iniţia în :

1.       instrumentarea, organizarea şi realizarea practică, "în teren", a observaţiilor calitative, a interviurilor calitative (de profunzime) individuale şi de grup, precum şi a obţinerii unor documente formale şi informale;

2.       prelucrarea primară a datelor calitative, în vederea formulării unor ipoteze şi a unor noi categorii de observaţie şi noi întrebări de interviu, cu ajutorul cărora respectivele ipoteze pot fi testate;

3.       terminologia de bază în limba engleză, utilă pentru mobilitatea în spaţiul educativ european şi în spaţiul european al muncii.

Toate acestea constituie competenţe de bază necesare în meseriile de sociolog / etnolog / antropolog; aceleaşi competenţe sunt însă foarte utile şi pentru analişti politici, jurnalişti, agenţi de vânzări, manageri, funcţionari publici [aş adăuga astăzi : consilieri, coachi, psihoterapeuţi].

Un accent deosebit va fi pus pe dezvoltarea unor capacităţi şi competenţe transferabile, necesare învăţării pe tot parcursul vieţii şi mobilităţii profesionale :...